Caderea Parului : Cauze, Tratamente, Informatii, Experiente Proprii

alandr · Administrator Data inscrierii: 29/Noi/2008 Mesaje: 15

Alopecia areata este o boala dermatologica caracterizata prin caderea parului, de obicei de pe pielea capului, zonele lipsite de par avand forma rotunda sau ovalara. Boala poate afecta insa si alta zona cu par (gene, sprancene, barba, axile, inghinal etc.) si poate aparea la orice varsta. Pierderea parului nu este insotita de nici un simptom si de aceea este descoperita intamplator, adesea la coafor sau frizer.

Cauze
Cauza pirderii parului ramane un mister. Alopecia areata este o boala a sistemului imunitar, aceasta determinand inexplicabil caderea parului din anumite regiuni.
Boala poate aparea sporadic sau la mai multi membrii ai aceleasi familii. Unii dintre pacienti pot face ulterior si alte boli ale sistemului imunitar cum ar fi vitiligo sau anemie pernicioasa.
Alopecia areata nu este o boala contagioasa si nu este influentata de regimul alimentar. Uneori poate aparea dupa un eveniment stresant, dar nu s-a demonstrat direct rolul acestuia in aparitia bolii.

Evolutie
Boala evolueaza in trei stadii: pierderea brusca a parului, extinderea zonelor afectate si recresterea parului, aceasta etapa avand loc dupa luni sau ani de zile.

Formele severe ale bolii
Alopecia totala este caracterizata prin pierderea totala a parului de pe cap, aparand la 5% dintre bolnavi;
Alopecia universala este forma in care bolnavii pierd parul de pe intregul corp si se manifesta la 1% dintre bolnavi.
Aceste doua forme apar mai ales la ființele de varste mici si la cei care sufera in paralel de astm sau eczeme.
De ce este o boala neplacuta?
Alopecia areata nu produce handicap fizic si nu este o boala grava din punct de vedere medical. Cu toate acestea, pentru bolnav, este o afectiune stresanta din punct de vedere psihologic si emotional datorita impactului estetic negativ.

Tratament
Pentru stabilirea tratamentului este recomandabil sa fiti consultat de un medic dermatolog, chiar daca in 1/3 din cazuri se poate realizează o crestere spontana a parului. In aceste cazuri parul creste la inceput grizonat sau alb, dar dupa un timp revine la colorit initiala.
Recresterea naturala a parului poate fi grabita prin tratament. Exista o multitudine de tratamente (corticosteroizi topici, cignolin, difenciprona, minoxidil, corticosteroizi intralezionali etc.) dar nici una dintre ele nu are rezultate sublime la toti pacientii. Unele dintre tratamente produc doar ameliorari temporare si parul poate recadea de indata ce tratamentul a fost oprit. In acelasi timp nu neglijti ingrijirea personala: parul trebuie sa fie curat si pieptanat o data pe zi cu maxima grija, pentru a putea urmari evolutia bolii.
Pacientii la care tratamentul nu a dat rezultatele asteptate pot beneficia de consiliere pentru a fi ajutati sa-si capete increderea in sine si sa poata avea o viata normala.

alandr · Administrator Data inscrierii: 29/Noi/2008 Mesaje: 15

ALOPECIA AREATA (PELADA)

Pelada reprezinta pierderea parului pe arii circumscrise rotund-ovalare, bine

delimitate, cu evolutie excentrica, fara leziuni ale pielii, avand sediul in pielea capului, la nivelul fetei sau pubian. Apare mai ales la copii si tineri sub 25 de ani, barbatii fiind afectati de 2 ori mai frecvent decat femeile.

Forme clinice. În functie de intindere: pelada difuza - in placi, pelada ofiazica - cu debut in regiunea occipitala si extindere circulara pe partile laterale (coroana alopecica), lata de 3-8 cm; pelada decalvanta (totala), cu pierderea intregului par de la nivelul scalpului si al sprancenelor, alopecia universala, cu pierderea parului de pe scalp si corp.

Etiopatogenia este inca neclara, fiind incriminati mai multi factori: un proces autoimun cu prezenta de anticorpi antifolicul pilos, factori genetici (anumite antigene ale complexului HLA par sa favorizeze in mod general aparitia peladei : HLA B8, HLA B9, HLA B12 pentru pelada in placi, HLA-DRB-1104 in pelada decalvanta). Mai este emisa ipoteza factorilor psihologici, endocrini, ca de exemplu si asocierea cu alte boli autoimune: vitiligo, sindrom poliendocrinopatic (boala Addison, hipoparatiroidism), boli tiroidiene (tiroidita Hashimoto), sclerodermie localizata.

EVOLU|IE, PROGNOSTIC

Netratata, pelada se poate remite spontan: dupa 4-10 luni, in 30% din cazuri, dupa 1 an, la 50%; dupa 5 ani, la 70-80% dintre bolnavi. Cazurile cu remisie spontana sunt mai frecvente la femei ca la barbati. Pot serveni insa recidive, in 30-50% din cazuri.

Factorii de prognostic nefavorabili:

- antecedente de atopie;

- antecedente de tulburari imunitare;

- varsta primului puseu (debut in capilare);

- cu cat suprafata este mai intinsa, cu atat prognosticul este mai nefavorabil;

- durata prelungita de evolutie;

- anumite tipare clinice (universala);

- modificarile unghiale (trahionichie, eritem lunular in puncte si depresiuni punctiforme, care par sa nu fie influentate de tratament);

- caderea parului la distanta (sprancene, gene, pubian).

TRATAMENT

In unele situatii, tratamentul este deceptionant. Nestiindu-se exact etiologia peladei, nu exista un remediu cauzal.

Este inutila raderea scalpului, deoarece nu va fi stimulata cresterea parului. Firele de par moarte se elibereaza din foliculul pilosebaceu dupa un interval de 60 zile, deci dupa inceputul oricarui tratament parul va continua sa cada inca 2 luni, deci abia dupa acest interval se poate masura eficacitatea terapiei .

La 60% din cazuri, exista o tendinta la vindecare spontana a peladei, rezultatele oricarui tratament fiind mai bune cu cat pelada este mai recenta. Chiar daca se obtin rezultate bune, sunt posibile recidive la intervale variabile dupa intreruperea tratamentului.

In tratamentul local, care se practica in principal, se folosesc iritanti nespecifici (cignoline, fenol), corticosteroizi, imunomodulatoare, care induc dermatita de contact (dinitroclorbenzen - DNCB, difenciprona - DCP, dibutilesterul acidului scuaric - SADBE), vasodilatatoare (minoxidil), PUVA.

Tratamentul general se face, in anume cazuri clinice, cu corticoizi, ciclosporina sau isoprinosina.

Tratamentul peladei in functie de intindere:

• Pelada minora si medie, cu 1-2 placi de marime mica si medie (pe 30% din suprafata scalpului) se trateaza local:

- Dermatocorticoizii se folosesc sub forma de lotiune sau injectabil, de potenta mare (de ex., triamcinolon acetonid diluat 2,5-3 mg/ml pentru pelada barbii; 5-10 mg/ml pentru pelada scalpului).

- Dioxiantranol-antralina se amesteca cu un compus gras, usor de indepartat; se aplica cu precautie pe zona afectata, se lasa 15 minute, apoi se spala (se poate utiliza si preparatul Anaxeryl care contine ditranol 0,35%).

- Minoxidilul se pare ca are asupra foliculului pilosebaceu o actiune asemanatoare cu cea a "epidermal growth factor", la care se adauga efectul vasodilatator; se aplica de 2 ori pe zi in concentratii de 2-5%, asociat cu dermatocorticoizi sau dioxiantranol. La femeile brune pot da hiperpilozitate;

- Cignoline, in concentratii de 0,5-1%, se lasa pe scalp timp de 20-60 minute, de 2 ori/ zi.

- Dinitroclorbenzenul (DNCB) se foloseste in dilutii progresive (in acetona sau baza grasa) de 0,0001%, 0,001%, 0,01%, 0,1%, 0,5%, 1% si 2%. Se incepe cu introducerea concentratiei de 2% la interval de 1-2 saptamani, pana ce apare local reactie eczematiforma, iritativa. Peste aceasta dermita de contact se aplica saptamanal solutii sau creme din ce in ce mai diluate, in asa fel incat dermita sa poata fi mentinuta activa timp de 8-12 saptamani.

• Pelada majora este intinsa pe o suprafata de peste 30% din scalp. În aceasta categorie, sunt cuprinse pelada ofiazica, intinsa in regiunea cefei si extinsa uneori chiar sub forma de coroana alopecica, si pelada decalvanta, totala sau universala.

Ca terapie se foloseste PUVA (fotochimioterapie), imunoterapie de contact, cand exista tulei (duvets), ca de pildă si tratamentele locale mentionate anterior.

- PUVA se aplica in 3 variante: localizata, mixta (local si general) si generalizata.

PUVA localizata se face prin aplicatii locale de solutie de meladinina 1% (sau opsoralen) si se incepe iradierea cu 0,25 j/cm2, in ritm de 2 sedinte pe saptamana. Se creste doza incet, in asa masura incat zona tratata sa fie in permanenta eritematoasa. Cele mai bune rezultate se obtin in pelada barbii si in cea ofiazica, unde parul creste la 100% din cazuri.

PUVA mixta. Se ia opsoralen pe cale orala si se face PUVA-terapie locala pe zonele peladice, alternand cu PUVA generala. Rezultatele sunt ceva mai bune decat in tratamentul localizat, dar si riscul de efecte secundare este mai crescut.

PUVA generalizata consta in opsoralen pe cale orala si PUVA pe toata suprafata corpului. Se aplica in formele cu sanse mai mici de succes: in formele vechi si intinse, in formele rezistente la alte tratamente sau in cele generalizate.

- Imunoterapia se face cu substantele mentionate anterior (difenciprona, dinitroclorbenzen, dibutilesterul acidului scuaric). Se incepe cu o dilutie de 0,0001%, saptamanal, care se creste pana se obtine o eczema de contact (prurit, dar fara zemuire), iar aceasta doza este aplicata saptamanal, pe hemicraniu, luni de zile. Daca apare par, se aplica si pe celalalt hemicraniu. Ca reactii adverse, pot aparea local eczema, hiperpigmentatie pe zona tratata, vitiligo, eritem polimorf, adenopatie reziduala. În aceste situatii, se scade concentratia sau se opreste.

Corticoterapia generala se foloseste in pelada intinsa, deoarece este considerata de blocaj al unei caderi de par. Se administreaza oral, initial 0,75 mg/ kg greutate corporala/ zi, cu scadere in 6-8 saptamani, sau in bolus 250 mg metilprednisolon de 2 ori pe zi, 3 zile succesive. Rezultatele sunt bune pe moment, cu cresterea parului in 6 luni, dar in pelada ofiazica si universala se observa recaderea parului la intrerupere.

Terapia in anumite cazuri particulare de pelada:

- La copil, se utilizeaza doar corticoterapia locala, sub forma de lotiune sau crema, dioxiantranol, minoxidil. Nu se utilizeaza PUVA sau imunoterapie.

- La femeia insarcinata, se recomanda abstinenta de la tratament, eventual

corticoterapie locala.

- In functie de localizare: genele nu se trateaza din principiu, iar pentru sprancene si barba se foloseste corticoterapia injectabila si locala. Poate fi utila psihoterapia, precum si tatuajul sprancenelor si pe rebordul intern al pleoapelor.

Monogrefa de par, ca o terapie optionala, cu rezultate bune, este indicata in:

- alopecia androgenogenetica la barbati (stadiile III-VII);

- alopecia androgenogenetica la prietene (stadiile I-III);

- alopecia golfului temporal si frontal la transsexuali;

- alopecii cicatriciale;

- alopecia sprancenelor;

- cicatrici in barba si mustata;

- alopecia pubiana.

tcapital · Trimis: 30/08/2012 18:56 Titlul subiectului:

Information is impressive! But I will say so in my view is slightly different, but what I will not tell you)))